Cine si De Ce sunt?

Înainte de a vă vorbi prin fotografiile mele, dați-mi voie să mă prezint.

Eu sunt Andrei Dinu, fabricat în Bucureștiul anului 1987 și călit prin băncile facultății de economie.

Ca mulți tineri din aceeași generație, am purtat speranța că această facultate îmi va aduce mai multe șanse de câștig, și pentru câțiva ani chiar s-a confirmat, dar sufletul meu vibra dintotdeauna altfel când foloseam o cameră foto, însă nu mă gândisem niciodată că asta ar putea deveni mai mult decât o pasiune.

Țin minte și acum, că în adolescență aveam pe computer o aplicație ce se numea Webshots, prin care primeam zilnic cinci fotografii, pe care le puteam pune pe desktop ca wallpaper. În doi ani ajunsesem   să strâng o gramadă de fotografii, care, prin rotație, îmi faceau desktopul să arate cool și-mi schimbau dispoziția. Dar cum toate lucrurile frumoase au și un sfârșit, acel computerul s-a defectat și am pierdut tot ce aveam pe el, inclusiv acele imagini. Iar regretul imens pe care l-am simțit atunci, probabil că m-a motivat să încep o colecție personală de piesaje de calitate, cu care să-mi decorez ecranului noului computer.

Pe parcursul anilor ce au venit, mi-au trecut multe aparate prin mână. La acea vreme nu editam încă, ci îmi focusam energia pe setările camerei, înțelegerea luminii și a compoziției.

Această pasiune devenise hobby-ul meu principal, dar și un motiv să ies din casă. Călătorind cu prietena mea de atunci în concedii și citybreak-uri, am continuat să imortalizez tot ce îmi ieșea în cale.

2010 a fost anul în care am decis să-mi ofer un DSLR. Și ca un avânt, mi-am luat la scurt timp un al doilea aparat, ce a venit cu obiectivul de kit, cu care am tras, fără exagerări, timp de patru cinci ani, fără să mă satur.

Purtam în suflet dorința secretă de a-mi procura un obiectiv wide, atras fiind de fotografia de arhitectură a orașelor, dar dintr-un motiv sau altul, nici până în ziua de azi nu mi-am satisfăcut această poftă.

În următorii ani ce s-au rostogolit rapid peste mine, m-am simțit învăluit de dragostea pentru fotografia de portret, și mi-am dăruit un obiectiv de 50mm, 1.8, apoi unul de 35mm, 1.8. Am intrat atunci  în lumea obiectivelor fixe, din care am refuzat să mai ies o perioadă. Am avut noroc și de prima sedință foto, care mi-a adus o satisfacție pe care nu o mai simțisem până atunci.

Îmi era clar acum că pasiunea pentru fotografie trecuse la alt nivel.

Astfel, în 2017, mi-am achiziționat un FX și o lentilă fixă. Apoi mi-am adunat toate skill-urile și curajul     din dotare și am început cu sesiuni foto prin oraș, nunți, botezuri și stări civile pentru prieteni, fix cum    îi șade bine unui pasionat de fotografie la tranziția dintre hobby și income.

Până în ziua de azi am imortalizat și adunat nenumărate zâmbete și amintiri și tot nu m-am săturat.

Sunt unul din cei norocoși care au făcut din pasiunea lor un job și rare sunt ocaziile în care mă puteți surprinde în lipsa aparatului meu foto.